Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face

Mi-am dat seama ca daca toata lumea din jur ar fi ca mine, ar fi groaznic. M-am gandit la chestia asta mai demult, insa nu am dat atentie acestui fapt. Speram sa fie doar o impresie, sa nu se prinda nimeni si ma faceam ca ploua cand ma mai prindeam cu matza-n sac. Incet, incet insa, lucrurile s-au intamplat de asa natura, incat sa vad asta din ce in ce mai clar. Ce bine ca nu suntem toti la fel! Sau ce bine, ca atunci cand tu ai un moment mai prost, celalalt are unul mai bun si nu explodeaza bomba la fiecare discutie sau interactiune mai aprinsa.

Avem senzatia de multe ori ca suntem nedreptatiti, ca ceilalti nu se comporta cum ne asteptam noi sa o faca si ne plangem de multe alte situatii cand ceilalti nu "corespund". Cate-odata avem chiar "dreptate", adica o justificare cat de cat argumentata ca celalalt putea fi si altfel. Pe de alta parte insa, daca ne-am opri de fiecare data sa analizam actiunile/vorbele noastre, dar cinstit, nu asa superficial, ne-am ingrozi pur si simplu si ne-am minuna ca totusi ne mai suporta inca cineva.

Ii judecam pe altii, vedem exact ce gresesc, ne tanguim ca trebuie sa ii suportam, suntem corecti si nu le trecem cu vederea nimic, dar cand este vorba despre noi insine, fie nici nu observam, desi facem aceleasi greseli, fie avem o scuza foarte buna sa ne indreptatim. Suntem caraghiosi.

Mi s-a intamplat de multe ori sa actionez gresit in detrimentul cuiva. De fiecare data cand am constientizat situatia si am analizat putin lucrurile am observat ca intamplarea facea ironic sa patesc la fel, adica sa fiu in situatia pe care o creasem eu inainte. Nu zic neaparat ca gresala mea a determinat sa se intample asta, dar spun ca atunci cand am fost eu in dezavantaj am observat corect lucrurile. Momentele mai rele ale vietii sunt educative. Sa nu le lasam sa treaca fara sa ne folosim.
De multe ori ajungem in niste situatii neplacute pentru ca nu am fost atenti de la inceput la atitudunea noastra. Nimeni nu e nevinovat, daca o patesti, sigur ai gresit candva.

Se mai intampla sa o dam in bara, vizibil si public si in momentul ala ne dorim ca ceilalti sa treaca cu vederea mizeria pe care am facut-o. De fiecare data ei o fac. Atunci trebuie sa te gandesti, tu cat de repede ai fi facut-o? Tie cat iti ia sa ierti?

Regula de aur, care rezolva multe neajunsuri de relationare cu ceilaltli, este sa te pui tot timpul in pantofii celui din fata ta si, in felul asta, nu o sa ii mai gresesti niciodata. Desi poate parea dificil, poti considera ca investesti in tine si deja e mai atractiv. Linistea proprie merita niste sacrificii. Mai este si un exercitiu bun de constiinta si cunoastere personala si cine stie ce minunatii mai gasim cu ocazia asta.