sâmbătă, 12 decembrie 2009

Pana la urma parca nu e asa de rau, nu?

Am citit zilele trecute un articol care mi-a lasat o impresie foarte placuta. Printre articolele mizerabile din perioada recenta a alegerilor, am simtit aerul proaspat al destainuirii londonezului William Blacker, care a regasit bucuria adevarata a vietii traind ca un taran simplu in zona Maramuresului. Englez umblat, trasatura care cred ca i-a si dat ocazia acestei "revelatii", cult, aventurier, dar si disponibil de a renunta la prejudecati, acest personaj a fost vrajit de viata simpla, calda, sanatoasa si traditionala pe care a gasit-o in locul in care a ajuns.
Multi romani, traind intr-o societate in urma ca si nivel de dezvoltare (economic) fata de societatile similare celei din care a plecat englezul, uita de ceea ce sunt si isi dau de buna voie toata identitatea lor pe himera bunastarii. Domnul William insa, trecut prin toate aceste "minunatii", sesizeaza contrastul dintre raceala pe care a lasat-o in societatea din care a venit si bucuria si caldura din satul sau. Tristetea situatiei insa vine din faptul ca englezul nu ar fi stiut niciodata asta daca nu ar fi incercat pe pielea lui, daca nu ar fi facut el insusi, din dorinta proprie pasul catre asa ceva. Din Londra nu l-ar fi convins nici o carte si nici un album. Din contra, poate ar fi fost chiar tentat sa creada ca aceastea sunt niste minciuni sfruntate, menite sa atraga in mod viclean ceva bani. Pentru ca pentru un om format intr-o astfel de societate, nu mai era posibil asa ceva, era de domeniul operelor literare romantice.
Ar fi pacat sa ne trezim peste 10-15-30-50 de ani ca am ajuns in sfarsit la "civilizatia" pe care ne-am dorit-o atat de mult si sa ne dam seama ca suntem mai goi si mai tristi decat am fost vreodata in Romania de acum si de dinainte. Pentru ca s-ar putea sa nu mai existe nici la noi satul lui William sau sansa de a ajunge si noi acolo.
Asadar, cei care inca nu sunt total "transformati", eu zic sa facem un ultim efort sa nu pierdem ceea ce avem, pentru ca nu facem asta dintr-un "patriotism" orb si fara sens, sau pentru o Romanie care "nu ne da nimic in schimb", ci o facem pentru ca tot noua ne va fi mai bine. Cel mai bine o afirma chiar personajul nostru in articolul sau: "Una e sa ai bani, si cu totul altceva sa ai un scop comun si un sens al existentei – precum cele date de viata traditionala – iar asta e dincolo de orice putere de cumparare."

O alta stire, citita tot zilele astea, a fost cea in care BBC afirma ca echipa nationala de fotbal a Eritreei a ramas toata in Kenia dupa un meci international. Federatia a anuntat ca acestia nu s-au intors in tara, in timp ce regimul de acolo a asigurat ca nu este nici o problema. Va dati seama, ce poate fi in tara aceea, daca echipa de fotbal, care se presupune ca ar fi formata din oameni impliniti si fericiti a fugit sa inceapa de la zero in alta parte.

Asadar in loc sa fugim in alte parti dupa cai verzi pentru a aduna cat mai mult, pentru a trai in lux, pentru a primi cat mai mult pentru aceeasi munca, in conditiile in care avem o viata buna si implinita si aici in Romania, haideti sa facem fiecare cate ceva, fiecare ce crede de cuviinta, pentru ca si tara noastra sa fie un loc placut de locuit, pentru ca nu este nici pe departe asa de rau cat ni se repeta peste tot injur ca ar fi, de am ajuns sa o si credem. A face ceva nu exclude o schimbare totala de pozitie a noastra fata de viata si fata de ceea ce vrem de la ea. Sa facem ca englezul acela, sa gustam si noi cu adevarat din viata adevarata inainte sa ne decidem sa alergam dupa himere, sa luam in calcul si faptul ca poate fericirea este chair la colt. Fericirea nu este cat ai, ci este cum ai. Daca nu intelegem asta, vom ajunge sa acumulam incontinuu si sa crestem stacheta pe masura si sa facem din viata o alergatura dupa nimic, pentru ca singuri ne impiedicam sa avem acest "undeva" in care sa ajungem. Am fost invatati ca menirea fiecaruia este sa fie un o vedeta sportiva, una de cinema, un mare bancher, un afacerist de succes sau tot felul de false modele. Evident ca nu se poate asta pentru toata lumea, asa ca o sa existe o majoritate de oameni neimpliniti, iar eu nu cred ca asta este destinul omului. Este numai rezultatul celor care si-au stabilit niste obiective fara sens. Nu zic, cine poate, sa ajunga, cine are sansa fie printr-un talent deosebit, fie prin munca deosebita, fie printr-o sansa acordata de cineva, este foarte frumos. Dar asta nu este un scop un sine, ci doar un bonus pe langa viata adevarata de care vorbea englezul si pe care romanul nostru risca sa o piarda si el pentru totdeauna.
... vezi tot articolul

marți, 8 decembrie 2009

Cap sau pajură

Am citit un articol (stupid) despre un studiu asupra felului in care aruncatorului monedei poate manipula rezultatul. Desi nu vroaim sa citesc asa ceva, totusi nu m-am putut opri pana la sfarsit. Si acum ma bucur, pentru ca nu am mai citit de mult ceva atat de amuzant:

"Printre celelalte articole publicate în CMAJ se numără "Influenţa ploii asupra rezultatelor examenelor universitare", "Şansele de oprire a unui atac al zombilor" şi "Impactul numelor maladiilor asupra publicului", autorii acestor materiale precizând că, de exemplu, "ciuma neagră" este mult mai eficientă decât "H1N1" pentru mobilizarea populaţiei." ... vezi tot articolul

vineri, 4 decembrie 2009

Incalzirea globala, Copenhaga si emailul

Probabil stie deja toata lumea subiectul fierbinte international, legat de email-urile schimbate intre membrii departamentului "Climatic Research Unit" al "University of East Anglia", care au fost furate si publicate pe internet. Pentru cine nu este la curent, pe scurt: se pune problema unor masuri severe de "oprire" a incalizirii globare, despre care tot auzim in stanga si in dreapta si pe alocuri o si simtim. Cu cateva zile inainte de summitul de la Copenhaga, unde marile puteri ale lumii urmeaza sa discute masurile care trebuie luate, obiectivele la care trebuie ajuns si timpii stabiliti pentru ele si in principal sa ia unele decizii care o sa ne coste multi bani, s-au furat si publicat online emailurile mai sus mentionate. BBC anunta ca exista acuze si anchete in desfasurare conform carora, emailurile respective ar scoate in evidenta mai multe nereguli: cum ar fi tendinta de a folosi datele existente despre temperaturi si evolutia lor nu pentru a ajunge la o concluzie, ci pentru a ajunge la "concluzia dorita", cum ca datele din care s-au obtinut anumite concluzii, dintr-o anumita perioada (pe la 1980), ar fi fost sterse pentru ca nu aveau suficient spatiu pt depozitare (asta mi s-a parut foarte tare), etc, astfel ca unii oameni au inceput sa creada ca exista motive pentru care unii ar castiga de pe urma unei astfel de convingeri (eventual falsificate) la nivel mondial. Bine ei credeau asta si inainte, dar acum au si ceva motive mai palpabile.
Asadar, scepticii afirma in principal ca incalzirea globala, fabricata de cei care ar iesi in castig, nu ar fi de fapt decat intr-un procent foarte mic influentata de activitatea umana si deci probabil (asa inteleg eu) nu explica sensul unor masuri. Ok, dar de ce ar avea cineva sa faca asa mascarada la nivel mondial? Raspunsul este ca pentru bani. Niste masuri in caz ca treaba este reala sunt de bun simt, chiar daca altii castiga foarte mult din asta si nu ar trebui sa intereseze pe nimeni acest lucru(sau nu atat de mult), atata timp cat lucrurile sunt facute corect, pentru ca este normal sa castige cineva. Am mai auzit si varianta ca ideea asta cu "incalzirea" se va putea concretiza intr-o noua "religie mondiala", la modul "Venerarea planetei pamant" si supunerea fara discutie (pentru ca altfel esti un criminal) a populatiei planetei la orice masuri si taxe aberante se decid legate de aceasta, pentru ca, dupa cum s-a observat in istoria umanitatii religiile intelese prost au fost cea mai buna unealta a manipularii.
Sunt mii si mii de pareri oficiale si personale, diferite si de la asta am si plecat cand am inceput sa scriu acest post, pentru ca am gasit pe BBC un loc in care cititorii isi scriu parerile lor legate de acest subiect si mi se par foarte interesante, creative, diverse si pe alocuri amuzante. Enjoy.
... vezi tot articolul

Adam si Eva

Cu toti stim cine sunt ei si Cine ne-a vorbit despre ei. Pentru unii Adam si Eva sunt o realitate indiscutabila, pentru altii sunt un mit simpatic, pentru altii sunt o minciuna sfruntata, fiecare are o intelegere referitor la Adam si Eva, dar indiferent de aceasta, toata lumea este cu urechile ciulite cand "stiinta" emite cate-o parere despre acest subiect si despre unele subiecte adiacente.

Am dat de curand peste niste resurse din care am aflat o chestie pe care nu am stiut-o pana acum. S-a dovedit stiintific ca toata lumea de astazi se trage din acelasi stramos masculin si, noutatea , din acelasi stramos feminin. Ce am aflat in plus este aceasta "Eva mitocondriala", cel mai recent stramos feminin al intregii omeniri. La aceasta concluzie s-a ajuns prin studiul ADNului mitocondrial, pentru faptul ca acesta se transmite numai de la mama la copii nu si de la tata si prin urmare nu se combina si deci practic orice femeie de azi are ADN-ul mitocondrial al oricarei stramoase de-ale ei, cu mici diferente de mutatii in timp.

Buun, toata lumea este de acord pana in acest moment cu afirmatiile de mai sus. Discutia din momentul de fata dintre creationisti si sustinatorii evolutionismului este legata de perioada in care acesti stramosi au trait. Conform teoriilor evolutioniste, data aproximata era undeva intre 70.000 ani si 800.000 de ani in urma, cel mai adesea undeva in jurul a 200.000 de ani. Calculul era facut baza aproximarii in timp a unor evenimente cheie din teoriile evolutioniste, plus datarea fosilelor si interpretarea datelor teoriilor lor. Calculele bazate pe studiul ADN ului mitocondrial arata insa ca "ceasul molecular", care ofera aceste raspunsuri, ar fi mai rapid decat cel calculat de evolutionisti, astfel ca Eva Mitocondriala ar fi trait acum aproximativ 7,500 de ani. Problema este legata de viteza aparitiei mutatiilor. Pusi in fata acestei "erori" de calcul, adeptii evolutionismului s-au aparat inaintand urmatoarea teorie: pe termen scurt, ar fi unele puncte ale ADN ului care evolueaza foarte rapid, dar pot evolua apoi in sens invers, astfel ca anulandu-se efectele, mutatiile au, pe o perioada lunga de timp, o rata de aparitie mai mica, lucru care ar fi in acord cu calculele lor initiale. Raspunsul creationistilor ar exclude insa aceasta teorie a unuor "hot spots".
Asadar stim ca stramosii nostri sunt un Adam si o Eva, insa inca sunt discutii legate de perioada in care acestia au trait. Pentru cine vrea sa se documenteze, internetul este plin de resurse pentru ambele tabere. Puteti cauta dupa: "Mitocondrial Eve","Molecular watch", Dr. Russell Humphreys, Science Magazine (da costa), sau ce va mai trece si voua prin cap.
... vezi tot articolul

miercuri, 2 decembrie 2009

Mihai Eminescu - poetul neamului

Cand eram in scoala, eram una dintre cele mai bune eleve la "Limba si literatura romana". Am citit si facut o gramada de comentarii legate de opera marelui poet, am crezut ca am inteles ceva, dar in timp mi-am dat seama ca am inteles culoarea si tehnica, imaginea si suprafata, insa nu am ajuns niciodata la esenta. Poate doar vag, insa insuficient. Esenta lui vine din omul Eminescu, pe care lumea de astazi nu mai are cum sa il inteleaga, pentru ca nu ii mai intelege contextul. Si asta nu pentru ca el este depasit, ci pentru ca noi nu mai avem radacini. Nu mai stim de unde venim si nici nu ne mai intereseaza, pentru ca ni s-a spus ca doar ce urmeaza important. Insa una fara cealalta nu se poate. Nu putem reinventa roata la fiecare generatie.
Am gasit un site foarte dragut care prezinta (prin poze, marturii, documente) aspecte foarte interesante si foarte necunoscute omului dezinteresat de azi, despre Mihai Eminescu omul, poetul, gazetarul, nationalistul. De fapt eu sunt sigura ca omul ar fi fost de fapt interesat, insa nu i-a mai dat nimeni ocazia sa afle, poetul fiind aproape scos si de prin scoli si prost interpretat; pentru ca Eminescu nu este din UE si apartine unei ere care nu avea internet si campiont de fotbal si deci nu are ce sa ne invete pe noi cei de azi. Pentru cine nu gandeste inca asa, merita sa ii acordam putina atentie.
... vezi tot articolul

vineri, 27 noiembrie 2009

Secret Santa

Ne apropiem cu pasi repezi de sfarsitul anului si odata cu el de sarbatoarea Craciunului si de toate celelalte prilejuri de bucurie din perioada aceasta. Unii, putini, abia asteaptea sa treaca toata harababura si vad pe toate acestea obositoare, insa majoritatea nu stiu cum sa faca sa traga de timp, sa nu treaca prea repede zilele sfarsitului de an.
Astfel, unii incep sa se pregateasca, dupa putere, pentru sarbatori, sa tina post, sa mediteaze la semnificatia Craciunului, se gandesc la obiceiurile si traditiile cu care au crescut si care le sunt dragi, le asteapta si le traiesc bucurandu-se de fiecare moment; altii mai grabiti si mai apasati de grijile vietii uita de sarbatori, sub povara problemelor de zi cu zi dar, apuca insa in ultimul moment sa faca o bucurie celor dragi sau celor in nevoie, facandu-le cadouri si oprindu-se din fuga si alergatura zilnica, pentru cateva zile de petrecut alaturi de ei. Mai sunt si cei care uita de toate aceastea, fiecare din motivele lui, insa cei din jur nu ii lasa sa o faca complet, pentru ca imprejur totul incepe sa marturiseasca bucuria sarbatorilor, chiar si in cele mai secularizate constiinte prin: colegii de serviciu, decoratiunile de pe strada si din case, forfota magazinelor (aici nu suntem insa asa entuziasti), reclamele de peste tot, colindatori, evenimentele organizate pentru copii, etc. Majoritatea dintre noi suntem insa o combinatie din toate acestea. Si, pentru aceasta majoritate, am o idee care poate fi atractiva chiar si pentru cel mai morocanos dintre prietenii nostri. Noi am incercat-o anul trecut la serviciu si, dat fiind succesul ei, o vom relua si anu acesta "bigger and better".

Se numeste "Secret Santa" ideea noastra si este o modalitate simpatica de a ne face cadouri intre noi cu ocazia Craciunului. Mecanisul este urmatorul: se fac biletele pe care se trece numele fiecarui participant si se amesteca intr-o caciula, ceva. Fiecare trage apoi cate un biletel si tine secret numele de pe el. Daca se trage pe el insusi, mai trage o data. Se stabileste o suma maxima si fiecare trebuie sa ia cadou persoanei al carei nume este pe biletul sau, incadrandu-se in acea suma. De ce trebuie insa tinut secret numele, in primul rand pentru surpriza de la inmanarea cadoului si in al doilea rand pentru ca se va tine cu ocazia asta si un concurs. Concursul inseamna ca fiecare isi face o lista cu toate numele participantilor si scrie in dreptul fiecaruia cui crede ca respectivul trebuie sa ii ia cadou. Pentru a fi lucrurile mai interesante, fiecare participant va da tuturor un indiciu despre persoana careia trebuie sa ii cumpere cadou. Cum la noi o sa participe 26 de persoane, am hotarat ca indiciul trebuie sa restranga persoanele "suspectate" undeva intre 5 si 10. Acum, in functie de fiecare "ograda", se stabileste intern suma pentru cadou si detaliile legate de indicii. Castigatorul concursului se decide in ziua in care se dau cadourile si acesta va primi un premiu, premiu cumparat din banii stransi de la fiecare participant (o suma modica de preferat, ca se va strange oricum suficient, si pe de alta parte asta nici nu ar trebui sa conteze).

Asa ca, puneti-va pe facut bilete, trageti la sorti, gasiti indiciile, cumparati cadourile, stabiliti ziua Z si cautati sa va bucurati cat mai mult si bucurati-i si pe ceilalti din jur, macar acum de Craciun, daca nu in fiecare zi. Grabiti-va, ca nu mai e mult!!!
... vezi tot articolul

vineri, 20 noiembrie 2009

Uitati-va sub para!

In presa internationala sunt la moda cateva subiecte, dintre care de departe cel mai fierbinte este cel al noii gripe porcine. Si, in particular, vaccinul care se spune ca ii poate veni de hac. Desi a pornit timid, cu multe voci care strigau impotriva nesigurantei acestuia, vaccinul se pare ca a capatat treptat o mare popularitate in SUA, mai ales. In timp ce statistici efectuate in Marea Britanie, SUA, etc. spuneau ca parerile sunt inca impartite si oamenii sunt inca sceptici, tot in Statele Unite, unde mass media a creat o panica generala spunand ca vaccinul nu va putea fi produs la timp de companiile farmaceutice care l-au promis, lumea a inceput literalmente sa se bata pentru "doza salvatoare" la farmaciile locale; la scurt timp insa, producatorii au linistit populatia, declarand ca dozele promise se vor livra totusi in cantitatile cerute initial. Astfel, lucrurile se schimba putin, dupa acest joc psihologic, pentru ca oamenii, bucurandu-se de "vestile bune", incep sa uite incet incet de la ce au plecat si anume de la faptul ca in realitate ei nici nu isi doreau vaccinul; si sa nu uitam ca de fapt companiile farmaceutice au fost in spatele acestei mutari strategice, pentru ca ei au facut cele doua declaratii care au creat agitatie. Pe de alta parte autoritatile britanice si nu numai recomanda puternic vaccinarea si se vor implica in campanii ample de "educare" a populatiei. Toata povestea vine dupa prima etapa de reeducare, cea cu vaccinul anti HPV, pe care nu o mai comentez, ca a fost suficient intoarsa pe toate partile.
Practic exista un numar foarte mic de companii, care, ca urmare a acestor evenimente, au avut niste castiguri fabuloase pe termen scurt. Observ de asemenea, in aceasta perioada, in SUA, modificari in recomandarile oficiale de testare preventiva in doua (deocamdata) dintre cele mai importante probleme actuale: cancerul de san si cel cervical. Si anume, se propune relaxarea testarii, in ambele situatii, de exemplu la prima problema pe motivul ca acelasi numar de boli s-ar depista si daca s-ar incepe testele anuale obligatorii dupa varsta 50 de ani in loc de 40, conform unui studiu recent. Aceasta insa a ridicat un val mare de proteste din partea majoritatii medicilor (adica cei care chiar stiu despre ce vorbesc), care spun ca nu isi vor schimba recomandarile pe care le dau pacientilor lor. Raspunsul oficialilor este insa acela ca aceste decizii vor sa aiba ca efect minimizarea cheltuielilor si sustin ca ele nu ar afecta sanatatea populatiei, pentru ca ei stiu asta si au in spate adevarul absolut, adica statisticuta mai sus mentionata.
Alta stire spunea de curand ca un medicament care poate 100% sa prelungeasca viata pacientilor cu cazuri foarte grave de cancer de ficat a fost respins in Marea Britanie de la tratamentele subventionate, in timp ce in Romania este compensat, tot din motive de reducere a cheltuielilor.
Asadar fiind atenti doar putin la ce se intampla in jurul nostru, ce observam pana acum, ca majoritatea deciziilor din sanatate se fac avand ca criteriu si scop principal banul si profitul. Mai observam o tendinta de a se inlocui in constiinta societatii tratametnul clasic al bolii sau metodele clasice de preventie cu metoda vaccinului, comportament care prin actiunile acestea repetate ne intra in gratii, prin promovarea unor programe guvernamentale sau prin declaratii de marketing si strategii de piata ale companiilor farmaceutice si ocazional prin doctori si alte figuri publice platiti sa le faca reclama. Mai mult si mai clar, dupa ultimele succese porcine, producatorii de medicamente au declarat ca directia in care vor sa se dezvolte pe viitor este cea a vacccinurilor, pentru ca acestea aduc profit mai mare decat medicamentele clasice. Astfel sunt in cercetari o serie de vaccinuri anti diferite boli si dependente, unele mai grave,pentru care am fi toti bucurosi sa se gaseasca leac, dar si altele dintre cele mai banale. Asadar, iata din nou cine da tonul la creionarea comportamentului omului in problema sanatatii. Banul.
La cat de mare este dezinteresul de astazi legat de orice nu este mall sau un credit avantajos, este normal sa se poata intampla aceste lucruri. Atata timp cat in "declaratia oficiala" se vorbeste despre "pace", "bunastare pentru fiecare", "egalitate in drepturi","libertate de exprimare","incalzire globala", "corectitudine politica" si alte cateva cuvinte cheie, se pare ca omul inghite cam orice. E ca atunci cand eram mica si imi povestea mama ca eu nu mancam nimic altceva decat pere. Asa ca mama imi dadea lingura de carnita sau ce vroia sa imi dea si deasupra imi punea o bucata de para. Si eu cica mancam fericita. Aici lucrurile stau cumva asemanator si din cauza asta trebuie sa invatam sa ne uitam si ce este sub para, pentru ca nu mai avem de-a face cu mama. Acum sa nu dam in extrema cealalta si sa avem senzatia ca toata lumea, guvernul, vecinul, doctorii, cainele de la bloc, etc. asteaptea sa ne pacaleasca intr-nu fel sau altul, dar sa facem cum a invatat verisoara mea la un curs de liceu in Germania. Acolo, elevii erau atentioanti ca atunci cand vad o stire, un reportaj cu un anumit continut la TV, in ziare sau in orice alta parte, sa se gandeasca mai intai cine plateste ca acea informatie sa se difuzeze si cine are de castigat din asta, pentru ca bine spunea un cunoscut proverb "nu tot ce zboara se mananca".
... vezi tot articolul

miercuri, 18 noiembrie 2009

Rock Paper Scissors

Toata lumea stie jocul acesta, in care se fac confruntari 1 la 1 si, in functie de ce semn alege fiecare din concurenti la "start", se castiga runda in modul urmator: piatra bate foarfeca, foarfeca bate hartia si hartia bate piatra. Jocul acesta este foarte folositor de obicei, cand este vreo disputa si trebuie sa se traga la sorti un castigator oarecum arbitrar. Acum, foaia oficiala de joc nu stiu cum arata, dar as fi tare curioasa sa vad, dat fiind ca tocmai s-a incheiat ultima etapa din campionatul mondial de asa ceva. Da, exista un campionat mondial si din cauza asta am folosit sintagma "oarecum arbitrar" pentru ca se pare ca exista si un "skill" ceva la mijloc, foarte probabil de natura psihologica. Mi se pare foarte simpatic. ... vezi tot articolul

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

"Saracul" si "bogatul"

Fara a vrea sa fac apologia omului sarac, ma opresc cumva la o idee adiacenta celei din postul anterior. Sunt multe abordari filozofice legate de acest subiect si nu acolo vreau sa ajung. O sa fac insa niste observatii personale, o sa povestesc o intamplare care, cumva, s-a repetat in timp sub forme diferite ascunzand acelasi continut. Demult, cand mergeam des in deplasari cu echipa, am observat rusinata cum una din cele mai sarace fete din echipa, cand si-a scos pachetul, cu ce isi luase de acasa, mai intai a intrebat pe toata lumea daca nu cumva vrea si altcineva sa manance. Am tresarit atunci, pentru ca mi-am dat seama ca eu nu as fi facut niciodata asa ceva; la polul opus, am vazut cazuri in care tocmai cel care avea acasa tot ce isi dorea refuza cand cineva ii cerea sa imparta ceva cu el. Asta a fost mai demult. Nu uitasem, dar nici nu ma mai gandeam la asta, pana de curand, cand am fost la antrenament si am uitat sa imi pun in ghiozdan adidasii de sala. Pentru ca era pacat sa ratez pregatirea, am inceput sa intreb, in stanga si in dreapta, cine are o pereche in plus. Am intrebat, nu stiu daca m-a bagat cineva in seama, daca s-a gandit macar vreo secunda daca are vreo solutie pentru mine, bineinteles "nu avea nimeni"; am propus un schimb cu profesoara care nu avea nevoie de adidasi de sala si putea sa ii poarte pe ai mei, de zi, in timpul ala, si nici profesoara nu a vrut; in schimb femeia de serviciu, care sta pe la sala si are grija sa nu ne lipseasca nimic, cat stam la antrenament, cand m-a auzit, a inceput sa se gandeasca serios cum poate sa ma ajute. Pana la urma, mi-a dat adidasii colegei ei care nu era la sala, dar care isi lasase incaltarile in vestiar. Mai mult, i-a si sters, tot ea, pentru ca umblase pe afara cu ei. Sa nu se inteleaga gresit, puteam fi chiar eu una din felete care nu s-a sinchisit sa ma ajute si scopul meu aici nu este sa ma plang de ceva, eu vreau sa scot in evidenta o idee. Saracia, nevoia, lipsurile, a nu avea tot timpul la indemana ce iti trebuie, experienta care te pune in fata unor situatii mai putin placute, innobileaza pe om, il invata sa relationeze sanatos cu cel de langa. De ce zic sanatos, pentru ca eu cred ca bogatul, omul dintr-o pozitie de conducere sau omul inteligent este responsabil, pe masura acestor daruri, sa ajute cu dragoste, in felul in care are el puterea si pe sarac, si pe omul pe care il conduce si pe cel mai putin destept. Nesanatos, impotriva firii si menirii noastre, este sa ne marim si sa ne mandrim cu ceva pe care, daca privim lucrurile cinstit, le-am dobandit fara vreun merit personal; iar acolo unde am fi tentati sa spunem ca e meritul nostru, sa nu uitam ca daca un singur lucru, care nu depindea de noi, s-ar fi intamplat altfel decat s-a intamplat, nu mai ajungema in situatia fericita despre care vorbim. Pentru ca in viata niciodata nu depindem numai de noi, niciodata nu iese totul precum a fost calculat, depindem de altii si depindem de "noroc" si "intamplari". Bine zice folclorul "socoteala de acasa nu se potreiveste cu cea din targ".
Asadar, ca si concluzie, cel napastuit isi duce problemele pe care le are, iar omul avut (material sau spiritual) duce ce poate si de pe la altii. Daca nu vrea, se gasesc probleme si pentru el, pentru ca trebuie sa existe o medie in universul asta. Cat despre "saracul" cu care am deschis subiectul, vreau sa atrag atentia ca el nu este "om frumos" prin saracia lui, ci prin felul in care ajunge sa se schimbe ca urmare a necazurilor. Daca omul sarac mai mult se inraieste si devine mai zgarcit si mai iubitor de bani si mai rau cu ceilalti, nu a castigat nimic din necazul lui si ramane un om urat. La fel cum nici bogatul nu este un om mai putin frumos cand nu traieste pentru banii pe care ii face, nu aduna averi peste ce are nevoie el si cei apropiati, cand castigul este intotdeauna cinstit si cand ajuta si pe altii cum poate, din iubire si nu ca sa fie vazut de altii.
... vezi tot articolul

miercuri, 11 noiembrie 2009

Bunastarea inalta sau coboara pe om?

O stire recenta facea urmatorul clasament pe tari al valorii produselor furate din magazine, in ultimul an:
1) SUA - £26.4 miliarde
2) Japonia- £6.031 miliarde
3) Marea Britanie - £4.886 miliarde
4) Germania- £4.444 miliarde
5) Franta - £4.203 miliarde
De asemenea Irlanda si Marea Britanie se pare ca ocupa primele doua pozitii la furturile ale caror autori sunt proprii angajati.
Un studiu prezentat a aratat ca cresterea numarului acestor infractiuni, determinata de criza economica, s-a inregistrat in randurile oamenilor din clasa mijlocie, care au furat nu de foame, ci pentru a-si mentine standardul de viata cu care erau obisnuiti. Dintre obiectele furate, cel mai mare succes l-au avut: cosmeticele, parfumuri si creme, alcoolul, carnea proaspata, telefoanele mobile, jocurile pe PC si DVD-urile, la fel si produsele electronice ca aparatele foto, ipodurile si produsele de ingrijire personala.

Nu mai e nevoie de nici un alt comentariu. ... vezi tot articolul

luni, 9 noiembrie 2009

Stire de ultima ora - girafele revin!

Si era normal pentru ca girafele sunt foarte tari. Desi aproape disparuta, o subspecie girafeasca a inceput sa se inmulteasca, parand ca a castigat batalia cu civilizatia. Mai exact, girafele despre care se povesteste au supravietuit schimbandu-si intr-un interval scurt de timp comportamentul care le caracteriza pana acum. Ele de obicei nu stateau aproape de om, insa din cauza ca li s-a restrans drastic mediul natural, au inceput sa fie zarite din ce in ce mai des in apropierea zonelor locuite. Un "vecin" de-al lor declara ca inainte existau mult mai multe girafe, dar rar se puteau vedea, in timp ce acum a scazut numarul exemplarelor, dar ele apar din ce in ce mai des la vedere. ... vezi tot articolul

Copiii mici NU sunt ca puii de cimpanzeu

Ziarul Le Figaro a publicat zilele trecute un studiu, pe care l-am vazut si pe BBC, care vorbea despre diferentele de accent in tipetele bebelusilor nou nascuti. Mai exact, studiul a fost facut in primele zile de la nastere si s-a constatat ca bebelusii care proveneau din zona francofona tipau cu un accent foarte inalt, in timp ce bebelusii din zona nemteasca tipau cu inflexinuni coborate. Din studii anterioare se stia deja ca bebelusii pot recunoaste anumite sunete si contururi melodice de la 12 saptamani, dar ce s-a observat mai nou este ca bebelusul reproduce sunetele care sunt familiare medului in care s-a dezvoltat. Cercetatorii spun ca primele sunete care penetreaza pantecul in perioada embrionara sunt sunetele care il influenteaza. Ei au scos in evidenta si un proces de invatare spre deosebire de ideea unor simple reflexe sau trasaturi innascute. ... vezi tot articolul

joi, 5 noiembrie 2009

Limba romana revine

Pentru ca publicul a cerut, revin cu inca un post legat de subtilitatile, mai mult sau mai putin subtile, ale limbii romane. Fara a vrea sa semene a "tratat de gramatica", postul acesta este mai mult o amintire simpatica din scoala generala. Am avut o profesoara foarte buna de limba si literatura romana, meticuloasa si ordonata, care m-a facut sa vad gramatica si chiar comentariile literare ca o extensie a matematicii si de aia cred ca mi-au si placut. Ce m-a facut acum sa amintesc de ea este o regula foarte simpatica de conjugare corecta a verbului a "crea". Regula este asa: numarul corect de "e" uri in conjugarea verbului "a crea" este cu unul in plus fata de numarul de e-uri din (cola) forma similara a verbului a "lucra". Adica "eu lucrez" -> "eu creez" sau "eu am lucrat" -> "eu am creat". Din acel moment nu am mai avut niciodata dubii legat de acest subiect si nici nu am mai scris vreodata vreo forma a acestui verb, fara sa imi amintesc de "doamna profesoara".
Sunt cateva amintiri cheie asa, de cand eram destul de mica, momente mai mult sau mai putin semmnificative, pe care mi le amintesc insa foarte bine si care par cateodata mai clare decat ziua de ieri. Multe au si povesti dragute atasate. Poate o sa mai povestesc despre ele. ... vezi tot articolul

miercuri, 4 noiembrie 2009

Ce mancam?

De ceva timp primesc zilnic un buchet de stiri internationale din mai multe surse (Bbc, Yahoo, New Scientist, etc), gratie unei setari automate din clientul de RSS. Si de curand mai si citesc din ele. Subiectele sunt vaste, iar cel asupra caruia ma opresc acum este alimentatia. Mi-am dat seama ca intr-o saptamana, maxim doua, am citit destul de multe articole despre impactului vizibil al hranei asupra sanatatii. Si nu e nimic nou. Ma gandeam mai de mult ca mamaia de la noi este invechita, ca respinge din necunoastere sau neintelegere comportamentul noii generatii de a manca la restaurant si mai ales la fastfood, ca nu poate fi asa rau cum zice ea, ca nu intelege ca noi nu avem timp sa ne facem griji pentru probleme asa putin importante, iar indemnul "mananca de acasa ca ai hrana sanatoasa" este doar un text enervant pe care il ignoram cu desavarsire.
Se pare insa ca mamaia are aceeasi parere cu savantii secolului. Nou este, din contra, stilul prost de a manca repede si orice.

Sa rezumam pe scurt ce am aflat in numai o saptamana, doua de rasfoit stirile zilei:
* oamenii care consuma alimente foarte proceste tind sa aiba cu 58% mai multe sanse sa capete,in timp, depresie, fata de cei care consuma mai putin acest fel de alimente ...mai mult
* oamenii care au o dieta "mediteraneana" au cu pana la 30% mai putine sanse sa capete depresie. Acest tip de dieta oricum era crezut ca ajuta la bolile de inima si cancere. Dieta mediteraneana: consum moderat de aclool si produse lactate, consum scazut de carne, consum mare de fructe, legume, cereale si peste. Dar sa nu ii spunem totusi dieta, ca suna urat ...mai mult
* la pacientii de cancer diagnosticati cu depresie, mai slaba sau mai puternica, rata mortalitatii a fost cu 38% mai mare ...mai mult
* barbatii, care au colesterolul scazut, au cu pana la jumatate mai mari sanse sa nu dezvolte forme grave de cancer de prostata ...mai mult
* BONUS: e sanatos sa respectam mesele din zi - noul spot publicitar al Ministerului sanatatii sau al cui o fi.

Deci alimentatia potrivita alunga depresia si lipsa depresiei ajuta in bolile fizice grave; alimentatia buna mentine colesterolul scazut, iar colesterolul in limite are efecte benefice asupara unor boli grave. Asadar, daca vrem sanatate fizica si psihica, trebuie sa fim atenti la ce mancam. Na ca avea dreptate mamaia. Unele lucruri se pare ca trebuie sa ramana "invechite". Bine, se mai putea spune, "doooh, stiam ca mancatul sanatos este bun, doar este la mintea cocosului", dar nu stiam concret cat de. Ei acum chiar nu mai avem scuze, informatia este peste tot in jur, trebuie doar sa avem urechi sa auzim.
Va rog, de acum, sa imi dati peste labe cand ma vedeti cu saorma in mana. Si cu cola. Ahhh!!!

As mai adauga inca ceva, daca tot suntem aici, sa incercam sa cumparam produse mai de pe la noi asa, insa nu de la noi si proaste, doar pentru ca sunt de la noi. Cu cat ele sunt facute sa stea mai putin pe drum, prin tiruri si cu cat sunt facute mai "traditional", cu atat mai bine. Si suntem si patrioti, ajutam productia interna, joburile compatriotilor, chestii din astea, tovarasi. Si mai este un aspect, care cred eu ca este foarte important. Omul de aici a mancat mancare de aici, de-a lungul secolelor, deci are o anumita adaptare la zona. De aceea cred ca e bine sa ramanem in "perimetru" si sa nu facem excese de mancaruri exotice, care nu au existat traditional p-aci. Cam atat.
... vezi tot articolul

joi, 29 octombrie 2009

Verbul "a fi" poate fi si prietenul nostru

Cand scriem "fi" si cand scriem "fii"?
FI:
* Viitor: voi fi, vei fi,va fi, vom fi, veti fi, vor fi;
* viitor si constructiile compuse: o fi,sa fi fost,ar fi fost,va fi fost;
* conditional prezent: as fi, ai fi, ar fi, am fi, ati fi, ar fi;
* imperativ negativ: nu fi prost!
FII:
* viitor II: o sa fii;
* conjunctiv prez: sa fii;
* imperativ: fii destept!

Ce am aflat cu ocazia asta este ca in anul 1822, pe post de "eu sunt" forma folosita era "eu escu". Ca atare Georgescu = "eu sunt george", Popescu = "eu sunt popa", etc. Dintotdeauna am fost curioasa de ce "escu". Acum stiu.

Bonus:
* "fiii" este pluralul articulat al substantivului "fiu". Ex: Ei sunt fiii mei.
* "fii" este pluralul nearticulat. Ex: Eu am doi fii.
... vezi tot articolul

miercuri, 14 octombrie 2009

Thessaloniki!!!

Etapa de "Paintball Grand Tour" asteptata de toata lumea, inca de la inceputul anului, se desfasoara in acest week-end in Grecia, insa intr-un cadru mai restrans ca de obicei. Toamna tarziu, obositi dupa atatea etape si vacante, ne vom strange mai mult cei de prin zona: greci, bulgari, romani si ucrainieni. Ca in vremurile bune, vom fi 4 echipe romanesti la concurs: Romaniacs RudeBoys, RudeKids, Kamikaze si Savege, iar ultimele doua sunt intr-o formula originala si intarita, cu sanse bune la podium. E momentul sa ia si o echipa romaneasca o cupa acasa, de fapt, sunt sigura ca asa va fi.
Dupa ce, in ultimul moment, era sa nu putem scapa de la servici, unii din noi, nu dam nume si nu aratm cu degetul, iar apoi era sa ramanem fara transport, dupa ce altii, tot dintre noi, au ramas fara marker, sunt incantata doar pentru faptul ca putem pleca si ca totul este acum in regula, pentru toti; bine, mai putin cei raciti ramasi acasa.
Plan de excursie nu am apucat sa ne facem si nu stim cand ne intoarcem, dar sunt sigura ca oricum va fi, imi va placea foarte mult; pentru simplul fapt ca nu ma astept la nimic in mod special, pentru ca aici nu mai are nimeni probleme de rezolvat, pentru ca o sa fiu alaturi de prieteni, pentru ca o sa joc paintball, pentru ca am ocazia sa vizitez o tara minunata si pentru ca de fapt nu am nevoie de nici un "pentru ca", pentru a ma bucura de viata. ... vezi tot articolul

marți, 13 octombrie 2009

Cine-i sefu'?

Mi-am amintit de aceasta idee de curand, cand cineva, pe scurt, se plangea de faptul ca este robul propriilor porniri, hormoni, sentimente, etc.
Si avea dreptate, doar ca de fapt majoritatea oamenilor suntem asa. Foarte putini pot spune ca nu se regasesc in aceasta tipologie. Important este sa ne dam seama de asta, de faptul ca de multe ori ne conduce altceva decat mintea, constiinta si sufletul proprii. Ne conduc viciile si patimile. Acestea nu fac parte din noi si se pot elimina, la fel cum s-au dobandit. Ne conduce avantul lumii, avantul celor din jurul nostru si nu ne mai conducem noi insine. Cand este ultima oara cand cineva si-a pus intrebarea, cine sunt eu, ce fac si nu la modul filozofic, cat la modul imediat: de ce fac asta, de ce imi place asta, imi foloseste, de ce reactionez asa, de ce nu ma pot abtine, etc?
O sa enumar cateva situatii comune: pasiunea pentru sporturi de tot felul, pasiunea pentru imbracaminte si frumusete, pasiunea pentru fumat, pasiunea pentru bauturi alcoolice, pasiunea pentru evenimente sociale, petreceri, etc, pasiunea pentru cumparaturi, pasiunea pentru jocuri electronice & co, pasiunea pentru viata online (retele sociale, blogging, etc), pasiunea pentru mancare, pasiunea de a castiga bani, dragul de a te contrazice, greutatea de a recunoaste ca ai gresit, etc. Acestea, luate in particular, ca si ocupatii ocazionale sau ca necesitati de zi cu zi si atat sau ca aparitii izolate, sunt in mare parte niste situatii simple, umane, pe care nu am cum sa le condamn. In schimb, cand ele devin cele care ne modeleaza viata, ne fac sa reactionam altfel decat suntem de fapt, cand devin un scop in sine, cand ne dorim, dar nu putem sa renuntam la ele, cand ne chinuie in momentul in care nu le putem satisface imediat, ele devin patimi, pasiuni distructive sau defecte. Mecanismul lor de actiune este ca si la dependenta de droguri; nu te omoara ce-i drept; dar esti servitorul lor.
Se vorbeste mult de libertate. Este un element filozofic imbratisat mult in ziua de azi, mai ales de adolescenti si tineri, ei zic liberatate, isi propun sa nu se mai supuna "regulilor", cred ca au gasit aceast "secret" al bucuriei si tineretii vesnice. Viata in ultimul timp este intr-adevar un drum inspre confort , comoditate, satisfacerea placerilor de tot felul, inspre o libertate de a actiona "acum" si "asa". Asta este libertatea dupa care tinde lumea de fapt, asta e libertatea copilului care "vrea sa se faca mare" si sa isi faca propriiile lui reguli, sa manance prajitura inaintea supei si inghetata cand e racit, sa nu ii mai spuna altcineva ce sa faca. Directia aceasta este insa o limitare, o cultivare gresita unui defect, pentru ca viata nu o sa ne aduca niciodata doar situatii favorabile, oricat am incerca sa evitam regulile. Libertatea filozofului si a omului intelept nu e satisfacerea imediata a placerilor, ci din contra, eliberarea de toate aceastea, trairea deasupra lor. Aceaasta este libertatea adevarata.

Subiectul acesta ne vizeaza pe toti si aproape nimeni nu isi da seama ca exista de fapt o problema sau ca exista si o alternativa. Din contra, cand suntem pusi in fata acestui fapt (rar ce-i drept), confectionam motivatii si scuze care mai de care mai nobile pentru comportamentul nostru, ca sa iesim cu fata curata in fata constiintei si a celorlalti si ne oprim aici, spunandu-ne ca asa e omul. Ca sa te dezvolti exterior, cum tinteste societatea din ziua de azi, trebuie, insa, sa incepi din interior; chiar daca ne place sau nu, societatea este inca formata din oameni, nu au aparut inca robotii din filmele de la Hollywood. Asa ca hai sa deschidem ochii si sa dam mai intai piept cu noi insine, ca sa stim cum sa actionam si fata de ceilati. Nu este usor, dar cine nu incearca o sa imbatraneasca, dar nu o sa se destepte. Nu ar fi pacat?
... vezi tot articolul

miercuri, 7 octombrie 2009

Campionatul national de Paintball!


Am innebunit deja pe toata lumea din jur cu Campionatul National de Paintball, care anul acesta s-a desfasurat intr-o forma inedita. Si anume, s-a infiintat o divizie separata unde au putut participa jucatori care nu au mai jucat in vaita lor paintball sportiv. Echipele sunt de 3 oameni, iar inscrierea se poate face fie pe echipa, fie per om si echipele se formeaza la locul faptei de catre organizatori. Initiativa aceasta a avut un succes mai mare decat ne-am asteptat la inceput. Premiile atractive, cadrul competinional si atmosfera de distractie si petrecere au atras 14 echipe de incepatori si 9 echipe PRO.
S-a incheiat deja cea de-a treia etapa a campionatului si am strans si ceva poze in galerie.
Anul competitional intern nu s-a incheiat, insa. Se mai pregateste o ultima etapa "Bonus" pe 30 octombrie. La fel, etapa este deschisa atat echipelor de incepatori cat si echipelor PRO si este o buna ocazie fie pentru pregatirea sezonului viitor, fie pentru a juca sportul preferat intr-un cadru organizat si placut.
Mai e putin pana sa se strice vremea, asa ca hai sa ne bucuram de activitatile outdoor cat mai putem! Locatia este perfecta pentru o iesire de weekend si daca mai adaugi si jocul de paintball, muzica si prietenii, ai ingredientele unui sfarsit de saptamana de neuitat.
... vezi tot articolul

luni, 5 octombrie 2009

Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face

Mi-am dat seama ca daca toata lumea din jur ar fi ca mine, ar fi groaznic. M-am gandit la chestia asta mai demult, insa nu am dat atentie acestui fapt. Speram sa fie doar o impresie, sa nu se prinda nimeni si ma faceam ca ploua cand ma mai prindeam cu matza-n sac. Incet, incet insa, lucrurile s-au intamplat de asa natura, incat sa vad asta din ce in ce mai clar. Ce bine ca nu suntem toti la fel! Sau ce bine, ca atunci cand tu ai un moment mai prost, celalalt are unul mai bun si nu explodeaza bomba la fiecare discutie sau interactiune mai aprinsa.

Avem senzatia de multe ori ca suntem nedreptatiti, ca ceilalti nu se comporta cum ne asteptam noi sa o faca si ne plangem de multe alte situatii cand ceilalti nu "corespund". Cate-odata avem chiar "dreptate", adica o justificare cat de cat argumentata ca celalalt putea fi si altfel. Pe de alta parte insa, daca ne-am opri de fiecare data sa analizam actiunile/vorbele noastre, dar cinstit, nu asa superficial, ne-am ingrozi pur si simplu si ne-am minuna ca totusi ne mai suporta inca cineva.

Ii judecam pe altii, vedem exact ce gresesc, ne tanguim ca trebuie sa ii suportam, suntem corecti si nu le trecem cu vederea nimic, dar cand este vorba despre noi insine, fie nici nu observam, desi facem aceleasi greseli, fie avem o scuza foarte buna sa ne indreptatim. Suntem caraghiosi.

Mi s-a intamplat de multe ori sa actionez gresit in detrimentul cuiva. De fiecare data cand am constientizat situatia si am analizat putin lucrurile am observat ca intamplarea facea ironic sa patesc la fel, adica sa fiu in situatia pe care o creasem eu inainte. Nu zic neaparat ca gresala mea a determinat sa se intample asta, dar spun ca atunci cand am fost eu in dezavantaj am observat corect lucrurile. Momentele mai rele ale vietii sunt educative. Sa nu le lasam sa treaca fara sa ne folosim.
De multe ori ajungem in niste situatii neplacute pentru ca nu am fost atenti de la inceput la atitudunea noastra. Nimeni nu e nevinovat, daca o patesti, sigur ai gresit candva.

Se mai intampla sa o dam in bara, vizibil si public si in momentul ala ne dorim ca ceilalti sa treaca cu vederea mizeria pe care am facut-o. De fiecare data ei o fac. Atunci trebuie sa te gandesti, tu cat de repede ai fi facut-o? Tie cat iti ia sa ierti?

Regula de aur, care rezolva multe neajunsuri de relationare cu ceilaltli, este sa te pui tot timpul in pantofii celui din fata ta si, in felul asta, nu o sa ii mai gresesti niciodata. Desi poate parea dificil, poti considera ca investesti in tine si deja e mai atractiv. Linistea proprie merita niste sacrificii. Mai este si un exercitiu bun de constiinta si cunoastere personala si cine stie ce minunatii mai gasim cu ocazia asta.
... vezi tot articolul

vineri, 2 octombrie 2009

Olteni si girafe

La gradina zoologica, animalele discuta despre venirea vacantei:
- Spune-mi girafa, unde pleci tu in vacanta?
- Ei bine, eu am un gat lung, sotia mea are gatul lung si copiii mei la fel au gatul lung. Si cum nu ne place sa iesim in evidenta, vom merge in Africa , acolo unde sunt si alte girafe.
- Dar tu, ursule polar, tu unde mergi?
- Pai eu am o blana groasa, sotia mea la fel are blana groasa si copiii mei la fel au blana groasa . Si cum nu ne place sa iesim in evidenta vom merge la Polul Nord, acolo unde sunt si alti ursi polari.
- Dar tu, crocodilule, unde mergi?
- Ei bine, eu am o gura mare, sotia mea are gura mare si copii mei au si ei gura mare, si cum nu ne place sa iesim in evidenta vom merge in Oltenia. ... vezi tot articolul

joi, 24 septembrie 2009

Shut up! Newbies must be seen and not heard!

Mi-am amintit ieri de un super "comic" pe care il urmaream acum vreo 3-4 ani. The noob comic. Pe vremea aia era la inceput. Ateptam zi de zi noul episod si aveam grupul bine determinat de nebuni simpatici care asteptau odata cu mine. La un moment dat, a fost o pauza mai lunga, cred, intre episoade si, pentru ca nu sunt in general fan de a urmari chestii, am reusit sa uit de el. La fel si simpaticii. Dar cum cine rade la urma rade mai tarziu, am redescoperit acum ditai halca de episoade, gata de devorat.
Seria este o parodie spumoasa la adresa jocurilor tip WOW in care userii isi cresc eroul, fac tot felul de misiuni, cresc nivele. Atitudinea nu este rautacioasa, iar umorul este spumos. Cine a jucat asa ceva sau a avut prieteni care au jucat asa ceva, sigur o sa fie incantati. Limbajul, detaliile, fundalul, atitudinea ironica fata de tot felul de situatii si un perosnaj principal simpatic sunt ingredientele unui umor care pot spune cu mana pe inima ca este genul meu. Asa ca unu pe zi, 100 pe zi, fiecare dupa timpul lui, recomand cu caldura The Noob Comic. ... vezi tot articolul

vineri, 18 septembrie 2009

Tacerea e de aur

O femeie dintr-un sat il tot vorbea de rau pe tanarul parinte venit la biserica locului. Dupa un timp, ea si-a dat seama de gresala si s-a dus sa se spovedeasca. Parintele i-a dat canon sa jumuleasca o gaina si sa o aduca la biserica. Zis si facut. Ajunsa din nou la parinte, acesta i-a zis femeii sa se duca sa adune toti fulgii si penele si sa le aduca si pe acestea. Femeia facu intocmai. Parintele ii spuse apoi sa ia fulgii, sa urce si sa ii arunce din clopotnita. Femeia asculta. Venind inapoi, ii spuse: Parinte am facut intocmai cum mi-ati spus. Parintele ii zise atunci, mergi acum si aduna-i pe toti. Dar femeia raspunse suparata a nu are cum, ca au zburat care incotro. Atunci parintele ii spuse bland, ca asa au zburat si cuvintele ei si oricat de rau ii pare acum, nu le mai poate lua de la urechile celor la care au ajuns.

Tot ce facem si ce spunem influenteaza pe cei din jurul nostru fie direct, fie indirect, fie vizibil, fie fara sa ne dam seama, fie ca acceptam asta, fie ca nu.
De curand mi-a atras atentia cineva ca am promis ca fac ceva si nu am facut. Am ras nevinovata pentru ca pentru mine nu fusese o promisiune, ci doar o posibilitate, o vorba pe care eu nu am bagat-o in seama, dar pe care celalalt a luat-o asa cum era si care i-a influentat realitatea (actiuni, planuri, etc).
Asta este o chestiune de bun simt, care nu are nevoie de nici o explicatie suplimentara, cand este vorba de o minciuna spusa intentionat. Dar de multe ori suntem in situatii similare, la fel de daunatoare, pe nici nu le constientizam.
Cand evitam sa spunem lucrurile asa cum sunt fie din comoditate, fie ca nu dam doi bani pe interlocutor, fie ca ne grabim, fie ca credem ca facem mai bine asa, fie ca indoim doar putin realitatea adevarata pentru a ne scoate noua un folos, fie toate impreuna, suntem in situatia gresita pe care am semnalat-o mai sus. Cream celuilalt o realitate, care este de fapt inexistenta, care se va propaga si va influenta si pe altii, si suntem astfel singurii vinovati de greselile generate in noul context.
Dar lucurirle nu se opresc aici. Putem merge mai departe, sa analizam si situatia in care spunem ceva adevarat, dar care este ceva negativ legat de alta persoana. Este "vorbitul de rau" despre care cultura crestina si traditia romaneasca ne vorbesc de cand ne nastem. Ni se zice ca "nu e bine"; ce insemna insa de fapt? suntem manipulati? are cineva interesul ca noi sa fim "buni", cand "raul" ar fi mai folositor? Sau exista totusi un motiv solid si rational, care ar misca si pe cel mai inrait dintre noi si l-ar determina sa acorde putina atentie subiectului?
Cand vorbim de rau pe cineva este un fel de "ucidere", dar de natura sociala. Sunt o infinitate de variante. De exemplu, in povestioara de la inceput parintele poate chiar facea relele spuse de femeia respectiva. Si poate isi dadea seama si se schimba, dar in mintile celorlalti raul povestit nu mai putea iesi cu una cu doua, desi nu mai corespundea cu realitatea. Sau poate cand vbim de rau pe cineva, desi suntem convinsi ca avem dreptate, fie gresim in aprecieri, fie nu am intles ca si celalat are dreptate si spunem astfel mai departe doar ce ne convine noua. Mi-a fost dat sa vad pe pielea mea acest lucru. Eram suaprata pe prietenul meu atunci, sotul meu acum. Si m-am intalnit cu un prieten si mi-am spus supararea. Am uitat repede cine avea dreptate si care era motivul certei, mi-a trecut si suaprarea, dar prietenul meu a ramas mult timp suparat pe sotul meu. In momentul in care am realizat asta, mi-am explicat si rational ceea ce pana atunci stiam, dar cumva doar intuitiv.

Mai e si situatia in care vorbim de rau intentionat, dar acesta este un lucru josnic, despre care nici nu are rost sa vorbesc mai mult. Iarasi, la suparare suntem tentati sa uitam unele maniere si sa spunem orice, lucuri de care de multe ori ne pare rau, si foarte des nici nu ne reflecata adevaratele ganduri. Orice zicem inflenteaza, asa ca trebuie sa cantarim bine ce spunem ca sa nu ne facem vinovati nici direct, nici moral pentru nimic.
Stiu, teoria e frumoasa. Si de multe ori ne decidem serios sa ne tinem de ceea ce ne propunem. Azi imi iese, maine imi scapa iara. Suntem oameni si gresim, oricat de bine intentioanti am fi. Important este sa nu renuntam pentru ca atata timp cat mai mult urcam, decat cadem si rezultanta este pozitiva, suntem pe drumul cel bun. Si asta este valabil in toate.
Multi sunt nativ asa cum trebuie, o parte se "strica" cu timpul, iar pentru acestia si ceilalti cu gene mai "razvratite" din start, ne trebuie putin efort sa ne punem in acord cu firea, atentie si rabdare.
... vezi tot articolul

marți, 15 septembrie 2009

It's tradition!

A venit toamna si incet, incet ne reluam ocupatiile specifice sezonului. Lumea deja nu mai este plecata week-end de week-end, ziua e din ce in ce mai scurta, frigul se instaleaza repede seara, asa ca incep activitatile indoors.
Desi aud lumea plangandu-se, mai mult sau mai putin serios, ca s-a dus distractia (vara), trebuie sa recunoastem ca si ciclicitatea asta a anotimpurilor are farmecul ei. E un fel de medicament, care mai intai ni se pare amar, dar apoi vedem ca ne-a facut bine.
Sa ne bucuram deci de sezonul in care am intrat, ca oricum vara nu se mai intoarce decat dupa urmatoarea primavara, si sa inauguram toamna, cu primul episod din noua serie a serialului "Gossip Girl", pe care eu inca nu inteleg de ce il urmarim, dar cumva de-abia astept. Pentru cine nu stie, acest serial prezinta, cu usor umor (sper totusi ca nu se ia in serios), un grup de tineri foarte bogati din "elita" New York-ului, a caror principala, de fapt singura, activitate este stralucirea mondena. Fara nici un pic de poveste sau valoare, filmul reuseste insa sa atraga prin imagine si sunet. Desi un repaos al mintii, este un pretext dragut pentru o intalnire cu prietenii si cum cineva parafraza simpatic pe unul din personajele serialului, putem spune deja: "It' tradition!". Acum stiu de ce il urmarim. XoXo ... vezi tot articolul

luni, 7 septembrie 2009

Ferma de lapte


Da, este vorba chiar despre o ferma de vacute, de unde se poate cumpara de catre oricine lapte proaspat, direct de sursa si neprocesat. Ferma este situata la iesirea din Bucuresti, la 5 minute de Cora Pantelimon. Modalitatea de achizitie este foarte comoda, se poate veni si cu recipiente de acasa, se pot cumpara sticle si de acolo. Un litru de lapte costa 3 lei si o sticla de 1L costa 1 leu. Bagi bancnotele in aparat (trebuie sa ai suma fixa), apesi pe buton si curge cate 1 litru de lapte. Apoi mai apesi o data si tot asa, pana ti se termina creditul. Placut, mers, luat, baut, incantat. Il recomand cu caldura celor care nu au rude, prieteni, cunostinte de la care sa cumpere lapte proaspat.
Au si un sait dragut:
www.fermadelapte.ro
si povesteste acolo pe larg despre vacute, despre garantiile de igiena si respectarea standardelor europene, despre proiectul pentru copii, etc.
... vezi tot articolul

vineri, 4 septembrie 2009

Iarna demografica

La categoria "seriozitaturi", voi poposi acum asupra unui filmulet interesant, aparut in 2008: "Demographic Winter: The Decline of the Human Family".
Este vorba despre un documentar, in care reprezentati de renume din mai multe domenii - specialisti in demografie, sociologi, psihologi, politicieni, diplomati, economisti, lideri religiosi si laici - ne vorbesc, printre altele, despre relatia dintre evolutie si demografie, in contextul binecunoscutei crize economice in care ne aflam, si despre pericolul unei demografii care este in cadere libera in lumea "civilizata si prospera", ca urmare a unor factori care au schimbat radical mentalitatea si comportamentul societatii, in numai 60 de ani. Rezultatul: o generatie viitoare careia ii va fi imposibil sa sustina o populatie imbatranita, o rasturnare a modelului piramidei sociale, care nu poate avea alt rezultat, decat esecul.
Un discurs placut, o argumentatie interesanta, un exercitiu de logica si filozofie, cred ca acest film este de vazut.







... vezi tot articolul

joi, 3 septembrie 2009

Intentii

Initial aveam un plan. Sa scriu "aia" si "aia", in scop educativ, sa ajut si pe altii sa se foloseasca de "minuntatiile" pe care le-am descoperit eu. Insa nu cred ca este o idee chiar ataaaat de buna. Nu am ajuns inca atat de departe, incat sa ii invat eu pe altii, asa ca o sa continui deocamdata sa fiu eu cel care invata de la ceilalti si chiar de la un "mine" mai vechi. Asa ca voi puncta cuminte momentele importante, sentimente, atitudini, concluzii, invataminte, ca sa pot vedea peste o luna, un an, 5 ani de unde am plecat si unde am ajuns. Poate, cu ocazia asta, o sa imi amintesc si "ce am facut ieri"-ul, care de la un timp se pierde mult prea repede din cache.
Allons y! ... vezi tot articolul