Limba romana revine

Pentru ca publicul a cerut, revin cu inca un post legat de subtilitatile, mai mult sau mai putin subtile, ale limbii romane. Fara a vrea sa semene a "tratat de gramatica", postul acesta este mai mult o amintire simpatica din scoala generala. Am avut o profesoara foarte buna de limba si literatura romana, meticuloasa si ordonata, care m-a facut sa vad gramatica si chiar comentariile literare ca o extensie a matematicii si de aia cred ca mi-au si placut. Ce m-a facut acum sa amintesc de ea este o regula foarte simpatica de conjugare corecta a verbului a "crea". Regula este asa: numarul corect de "e" uri in conjugarea verbului "a crea" este cu unul in plus fata de numarul de e-uri din (cola) forma similara a verbului a "lucra". Adica "eu lucrez" -> "eu creez" sau "eu am lucrat" -> "eu am creat". Din acel moment nu am mai avut niciodata dubii legat de acest subiect si nici nu am mai scris vreodata vreo forma a acestui verb, fara sa imi amintesc de "doamna profesoara".
Sunt cateva amintiri cheie asa, de cand eram destul de mica, momente mai mult sau mai putin semmnificative, pe care mi le amintesc insa foarte bine si care par cateodata mai clare decat ziua de ieri. Multe au si povesti dragute atasate. Poate o sa mai povestesc despre ele.